Viktor Orbán i-a păcălit pe acei oameni din Veszprém, care erau siguri că primul ministru va fi alături de Zsolt Semjén, László Kövér și Péter Harrach la mulțimea care sărbătorește 75 de ani de la nașterea Arhiepiscopului Gyula Márfi. Márfi este unul dintre cei mai conservatori membri ai ierarhiei catolice din țară. I-aș numi un reacționar dacă “reacționarul” nu era un cuvânt atât de încărcat în țările postcomuniste. În schimb, Orbán a ținut un discurs despre binecuvântările Reformei în biserica reformată maghiară a lui Zoltán Balog, la care Balog s-a retras după o carieră politică dezastruoasă.

După cum știm, Orbán este pretins protestant, fiind botezat într-o biserică reformată maghiară. Spre deosebire de tradiția reformată din Ungaria, care desigur a evoluat în timp, este deosebit de îndrăgostită de coroanele de advent și se asigură că tehnicienii IT afișează cele patru lumânări luminoase și colorate corespunzător pe pagina sa de Facebook în fiecare an. Astăzi este duminica Gaudete, duminica bucuriei, care este semnată de singura lumânare roz printre cele violet. Mă îndoiesc foarte mult că această duminică a fost exact un moment de bucurie pentru Viktor Orbán, deoarece criticii săi pe stradă au petrecut o jumătate de zi spunându-i să se “piardă”.

Deși aș vrea să dau o imagine coerentă a impresiilor mele despre demonstrația de astăzi, mi se pare dificil să-mi rezolv gândurile și emoțiile. Iată câteva observații pe care le pot împărtăși. Având în vedere perioada extrem de rece și de sezonul de sărbătoare, mi-era teamă că mulțimea nu ar fi la fel de mare ca speranța organizatorilor. Frica mea era încă o dată neîntemeiată: mulțimea era considerabilă. De asemenea, am salutat decizia organizatorilor de a acorda un rol important femeilor, majoritatea membri în parlamentul, în program. La urma urmei, deputații de sex feminin erau cei mai activi în confruntarea parlamentară cu Orbán, Kövér, Latorcai și restul. Să le mai amintim din nou numele Bernadett Szél (în trecut era la LMP, acum independent), Szabó Tímea (Párbeszéd), Ildikó Bangó (MSZP), Anett Bősz (liberali), Márta Demeter (LMP), Andrea Varga-Damm (Jobbik) și Ágnes Vadai (DK). În plus, Anna Donáth (Momentum), Klára Nagy (reprezentând studenți) și Katalin Lukácsi (un creștin-democrat deziluzionist) au vorbit.

Recepția entuziastă a mulțimii la adresa acestor reprezentanți ai partidelor politice a fost uimitoare pentru mine deoarece, în trecut, organizatorii demonstrațiilor n-au vrut să aibă nimic de-a face cu partidele politice. Organizatorii au reflectat percepția generală că politicienii sunt toți corupți, și buni de nimic, care stau în parlament făcând nimic. Am fost deosebit de îngrijorat de Ágnes Vadai, membru proeminent al Coaliției Democrate(DK). Ea este cea de-a doua persoană din ierarhia DK după Gyurcsány. Cunoscând nepopularitatea lui Gyurcsány, mi-era teamă că recepția ei ar fi mai puțin prietenoasă. Am fost din nou plăcut surprins. Vadai a dat un discurs puternic. Tema sa a fost “M-am săturat”, o linie pe care mulțimea a răspuns în mod constant cu un răsunător “Ne-a fost de ajuns.” Bernadett Szél a ținut un discurs oarecum neașteptat de feminist, subliniind diferența dintre acest grup de femei și guvernul aproape solid bărbătesc. “Vă zic: puțeti alege.” Tímea Szabó și-a demonstrat mintea și limbajul ascuțit atunci când a spus că “un prim-ministru pentru care saniile sub pomul de Crăciun sunt mai importante decât viitorul milioanelor ar trebui să meargă și să aranjeze vitrinele magazinelor .“

Discursurile s-au desfasurat bine, dar ziua nu s-a terminat. La ora nouă, după o plimbare de aproximativ 7 km, un grup mare de demonstranți au sosit la sediul MTV, o fabrica de știri “falsă” a regimului Orbán. Inițial, liderul cel mai vizibil al grupului a fost președintele Momentum András Győr-Fekete, dar în curând Ákos Hadházy (fostă LMP, acum independent), Ágnes Kunhalmi (MSZP), Ágnes Vadai, Bernadett Szél, Anett Bősz și László Varju (DK) au sosit, de asemenea. Planul era ca unii deputați să insiste asupra intrării în clădire pentru a cere permisiunea de a citi cerințele de cinci puncte ale demonstranților: (1) abrogarea legii slave, (2) scăderea activității suplimentare a poliției, prin care cred că se refereau la reducerea prezenței lor în general, (3) încetarea noilor instanțe administrative, (4) aderarea Ungariei la Oficiul Procurorului European și (5) independența mass-mediei publice. Cererea deputaților a fost nu numai respinsă, dar personalul de securitate a amenințat pe parlamentarii cu zece ani de închisoare. O amenințare inactivă, sperăm.

Deși în timp ce scriu asta, deputații pleacă din clădire și nu sunt reținuți, mulțimea nu se mișcă. De fapt, unii oameni se alătură doar acum demonstranților, care par să-și piardă răbdarea, la fel ca poliția, care a folosit deja gazul lacrimal împotriva demonstranților cel puțin o dată.

Este greu de spus în această conjunctură care vor fi consecințele poziției inflexibile a guvernului pe termen lung. Presupun că în cele din urmă mulțimea se va dispersa, însă este foarte puțin probabil ca acesta să fie sfârșitul povestirii. Orbán este convins, cel mai probabil, în mod corect, că nu se poate mulțumi cu cerințele mulțimii. Presupun că este gata să facă concesii, dar numai în condițiile proprii. Acest lucru, totuși, nu va fi niciodată suficient pentru cei care cer atât plecarea sa de la viața politică, cât și dezmembrarea sistemului politic pe care l-a construit în ultimii opt ani. Întrebarea este dacă demonstranții pot declanșa o mișcare de bază care va readuce democrația – și un standard decent de viață – la Ungaria și la maghiari. Eu rămân optimist.

16 Decembrie, 2018

Sursă: Hungarian Spectrum (Traducere TFP)