Pot migranții să vină în România în număr mare? Întrebarea a apărut după ce Bucureștiul a anunțat ca este pregătit să găzduiască cinci solicitanți de azil. Experții spun că nu există nicio șansă pentru o politică favorabilă migranților din cauza nivelului ridicat de respingere a populației, România făcând doar un gest diplomatic cu această oferta.  Deși țara se confruntă cu o lipsă a forței de muncă, ar fi dificilă promovarea unei campanii în favoarea deschiderii granițelor către migrație.

România, alături de alte state din UE, și-a manifestat dorința de a prelua unii migranți care au fost salvați din largul apelor teritoriale ale Maltei.  Multe dintre țările aflate pe traseul migranților au respins acostarea ambarcațiunilor acestora. Malta și Italia au restricționat sever recepția acestor nave în 2018 și au declarat toleranță zero. Situația a devenit dramatică în ianuarie și, în sfârșit, miercurea trecută, guvernul maltez a acordat permisiunea ambarcațiunilor să acosteze în schimbul garanțiilor primite din partea mai multor state europene că vor prelua o parte dintre migranți.

Dar care este atitudinea autorităților române față de problema migranților și la ce ne putem aștepta în viitorul apropiat?  România este obișnuită ca pe plan extern să aștepte mereu o poziționare în funcție de opiniile exprimate de Statele Unite sau de marile state membre ale UE.

“Aplicarea interesului național românesc este în mare parte guvernată de stabilirea unor relații bune cu marile puteri”, a declarat Gergely Illyés, politolog.

Potrivit lui, este de asemenea îngrijorător că, în cazul politicii externe românești, guvernul și șeful statului în multe cazuri pot adopta abordări diferite.

Un membru al Institutului Național de Cercetare pentru Politică din Budapesta a declarat că România a manifestat prudență cu privire la migrația ilegală sau, în general, cu privire la politica europeană de imigrare, în public, dar guvernul nu a exprimat o poziție clară în această privință. Cu toate acestea, Klaus Johannis în Consiliul European a declarat că nu ar trebui să existe cote obligatorii, doar admiterea voluntară – a adăugat analistul.

“Decizia actuală conform căreia România a acceptat în principiu acceptarea unor migranți poate fi văzută ca un gest diplomatic: România, în calitate de președinte în exercițiu al Consiliului Uniunii Europene, a considerat că acest pas era așteptat de la țară. Această decizie pune, de asemenea, în paranteze întrebarea foarte importantă dacă vor exista migranți care vor să se stabilească în România și cum pot impune guvernele stabilirea migranților într-o țară relativ săracă, în contextul unei Europe dezvoltate foarte diferit”, a subliniat Gergely Illyés.

De asemenea, el a spus că este important să spunem că această problemă este doar foarte marginală în rândul publicului român și că se pot citi rar în presă dezbateri serioase din Uniunea Europeană pe această temă.

“În plus, în general, presa românească se ocupă foarte superficial și rar de UE și de principalele probleme europene. România nu a fost deloc afectată de imigrația ilegală, iar unele persoane sunt prinse uneori în zona de frontieră din apropierea Timișoarei, dar știrile despre aceste cazuri nu ajung, de obicei, în presa centrală de la  București “, a spus analistul.

Sociologul Vladimir Ionaș a reamintit pentru Krónika că, potrivit unui studiu anterior realizat de Avantgarde, majoritatea românilor – cincizeci și cinci la sută – au o opinie negativă despre migranții din țările musulmane.

“Rata ridicată a respingerii poate fi o surpriză pentru cei care cred că România este un lider în Europa pentru cetățenii imigranți. Cu toate acestea, dacă luăm în considerare retorica formatorilor de opinie români, influențatori ai discursului public în ultimii cinci ani, politica de migrație a unor țări vecine, știrile europene despre musulmani, opinia românească este de înțeles. Cu atât mai mult cu cât în ​​România exista o lipsă totală de voci care ar fi susținut public o politică de sprijin pentru migranți “, a spus expertul Avantgarde.

Ionaș nu se așteaptă ca România să accepte un număr mare de imigranți. În prezent există cinci imigranți, iar atunci când autoritățile din București discută despre numărul final, trebuie să țină cont de respingerea din partea românilor și, în special a Bisericii Ortodoxe.

Sursă: Krónika (Traducere TFP)