Deși recunosc intensificarea anti-maghiarismului, experții români intervievați declară responsabili și pe maghiarii evenimentelor din Valea Uzului. Sociologul Vladimir Ionaș, istoricul și ambasadorul UNESCO Adrian Cioroianu și Anderei Țăranu, politolog, văd soluția în consolidarea dialogului, de asemenea, sunt toți trei de acord că este exclus războiul rece în relația interstatală româno-maghiară.

Pe baza iterviurilor luate de către ziarul Krónika, experților români spun că este evident că relația dintre minoritatea maghiară și majoritatea română s-a deteriorat după evenimentele de la cimitirul din Valea Uzului, însă prin dialog se poate găsi o soluție pentru a rezolva aceste neînțelegeri. Vladimir Ionaș, sociolog la Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, a declarat că în primul rând relațiile interetnice au devenit tensionate la nivel politic în ultimii ani, deși România a fost un model în ceea ce privește relațiile interetnice, ani de zile.

“Multe personalități au contribuit la situația actuală. În primul rând, Kelemen Hunor, pe cine îl consider unul dintre cei mai bine pregătiți politicieni români, m-a surprins cum a crezut orbește în acordurile implicite cu Liviu Dragnea și a neglijat dialogul cu partidele români. Situația a devenit și mai grav după hotărârea PNL, condusă de Ludovic Orban, conform căreia toate rezultatele parlamentare ale UDMR vor fi atacate la Curtea Constituțională și vor încerca să le împiedice. Aici trebuie să menționăm și comportamentul politicienilor naționaliști. De asemenea, nici extremiștii din UDMR nu este neglijabil”- a subliniat expertul, menționând că a lipsit complet dialogul real dintre cele două părți în cazul cimitirului militar din Valea Uzului.

Avem nevoie de dovezi

Ionaș consideră că UDMR este conștient de faptul că tensiunile pot fi rezolvate cel mai eficient prin dialog și negociere. După cum a spus există puțin politicieni din ambele părți care înțeleg problemele interetnice și recunosc importanța discutării fiecărui subiect. Evenimentul din Valea Uzului este un exemplu. Ambele părți au pornit da la faptul că ei au dreptate și nu a ascultat unul pe celălalt. Atitudinea ambelor părți a fost teribilă, în principal pentru că nici o parte nu a avut absolut dreaptate – a spus sociologul din București. A subliniat că există soluții pentru cazul cimitirului, însă instituțiile statului, mai ales Ministerul Apărării Naționale, trebuie să ne arată dovezi clare susținute de documentele de arhivă, iar apoi vom observa că este exces din ambele părți. Vladimir Ionaș spune că fiecare cimitir al eroilor ar trebui să fie în administrarea Ministerului Apărării Naționale și nu a primăriilor. A adăugat că este necesar înțelegerea reciprocă în legătură cu Trianon, pe care cele două grupuri etnice le interpretează complet diferit.

“Este necesar înțelegerea și respectul reciproc. Oricum, așteptăm cu interes cine v-a începe runda următoare, cine v-a respinge respectul față de celălalt”- a spus expertul de la Avangarde.

Gașca în curtea școlii

Istoricul Adrian Cioroianu a considerat important să sublinieze: evenimentele din Valea Uzului nu sunt nici măcar incidente, conflict nici atât. “Ca profesor, invitat ocazional și la cursuri de școli, pot să spun că evenimentele din Valea Uzului sunt asemănătoare de cearta dintre două grupuri de băieți în curtea școlii, fiecare gașcă dovedind forța și masculinitatea. Desigur, nu vreau să îmblânzesc lucrurile doar pentru că întreaga poveste este plină de elemente artificiale, dar lucrurile nu trebuie să fie exagerate. În contextul său, utilizarea pungilor de plastic ca o mască într-o manieră diplomatică este o idee controversată, precum și mobilizarea agresivă a diferitelor asociații “, a explicat fostul ministru de externe. Ambasadorul UNESCO din România consideră că în acest conflict nu există două tabere etnice care să se confrunte, doar unele persoane nelegitime, doar ei sunt responsabili pentru evenimentele.

Referindu-se la relația interstatală româno-maghiară, Cioroianu a spus că nu ar trebui să fie afectată de astfel de episoade trecătoare. “În ceea ce privește identitatea, simbolurile și sensibilitatea, trebuie să le respectăm reciproc în relațiile majoritare și minoritare atât în România, cât și în Ungaria. Eu încă cred că va veni momentul când românii și maghiarii se vor saluta reciproc pe 1 decembrie și pe 15 martie. Aș vrea să reamintesc scepticilor că există deja un precedent francez-german, așa că nu noi trebuie să inventăm termenul pentru relația româno-maghiare”- a subliniat fostul ministrul de externe.

Concurență economică?

Potrivit politologului Andrei Țăranu este evident că relația dintre minoritatea maghiară și majoritatea română s-a deteriorat după evenimentele de la cimitirul din Valea Uzului. “Politica românească a intrat din nou pe calea naționalismului zelos, subliniind importanța identității. În ceea ce privește relația dintre România și Ungaria, este vorba despre o situație competitivă europeană, atât din punctul de vedere economic, cât și politic. Ungaria profită din evenimentele din Valea Uzului în această competiție. Esența concurenței economice este că România devine din ce în ce mai interesantă în domeniul energiei din cauza rezervelor sale de gaze și încearcă să-și dezvolte o politică proprie în Uniunea Europeană. În funcție de mărime, vorbim despre cel de-al șaselea stat membru cu cea mai mare amploare după retragerea Marea Britaniei. Unul dintre cele mai mari grupuri parlamentare din Europa, este condus de un politician român, Dacian Cioloș, dar de asemenea și alți politicieni români au relații bune cu UE, de exemplu, Klaus Johann este considerat succesor al lui Donald Tusk în fruntea Consiliului European “, a spus analistul. Deși consideră că relațiile bilaterale fluctuează, politologul consideră că este de neconceput să apară un război rece între România și Ungaria, deoarece, în opinia sa, există nenumeroase legături economice, politice și culturale între cele două țări. El a adăugat totuși că retorica naționalistă ar fi folosită de ambele tabere pentru a-și construi propria imagine.

Sursă: Kronika
(Traducere TFP)